Universitatea este o forma de violenta sociala
De ce? fiindca e o spalare de creieri organizata. Cu oameni responsabili de asta, care fac experimente cu mintea si capacitatea noastra de a judeca. Suntem bombardati de zeci de definitii stupide si sute de clasificari care nu ne ajuta la nimic. O clasificare nu are cum sa structureze definitii neincercate, in sensul de combatere. Acceptam tot ce ni se da, precum gaini ingrasate artificial ce nu apuca sa faca un pas in viata lor. Ni se baga totul pe cioc si noi nu zicem nimic. Imi amintesc si acum noptile in care aproape imi venea sa vomit, invatand tomuri de cursuri fara sa diger informatiile , sa le probez, sa incerc sa jonglez cu ele. Imi juram sa nu mai fac asta niciodata, abia asteptam sa termin facultatea. Ceva se intampla de fiecare data. Cumva reactia asta viscerala ducea la o forma de devianta, ce paradoxal era justa, in sensul ei cel mai pragmatic. Mintea mea era inundata de ganduri de iesire, de planuri si idei din toate domeniile posibile, solutii la probleme de mult puse, dar la care nu gaseam pe loc solutii.
Si ceea ce fac acum este o forma de devianta, sau poate dupa unii dizidenta. De ce? Fiindca nu imi pasa de ceea ce ar trebui sa fac, de ceea ce se asteapta altii sa implinesc. Nu vreau si nu o sa fiu niciodata limitat de asteptarile sau paradigmele altora. De ce trebuie neaparat sa lucrez intr-o multinationala, sau sa fac un master? Cine spune ca nu pot sa am libertatea sa aleg orice altceva? Pot sa aleg orice: sa nu mai lucrez, sa plec din tara sau sa ma apuc de studiat programare. Nu imi pasa.
Am deviat putin de la subiect. Nu conteaza asa de mult titlul de la care am plecat, sau structura discursului acum. Nu vreau doar sa arat cu degetul, dar o sa o fac. Arat spre mine fiindca m-am amagit atat, fiindca ma compar cu cine nu trebuie, cand de fapt eu sunt unica unitate de masura a progresului meu.
Facultatea mi-a umplut mintea cu prostii si limitari. Cunosc foarte putini oameni care sa nu fi fost indobitociti de facultate. Ba, mai mult, unii au avut parte de licee bune care au facut o buna parte din aceasta treaba. Ma numar printre ei. Am fost la cel mai bun liceu din Bucuresti, o spun fara vanitate, si am terminat printre primii. Asta ma dezgusta putin. A fost cel mai mare rau pe care mi l-am facut pana acum. La facultate, Management – Ase, a fost aproape la fel, doar ca mai putin presant. Toate reprizele de indobitocire veneau cu o noapte sau doua inaintea examenului pe care il luam cu stomacul gol si o nota de 9 sau 10.
Am fost insa un pic norocos. La fel ca mai 68, cativa studenti protestau intr-un mod cat se poate de constructiv pentru viitorul lor. O organizatie de studenti care chiar schimba tineri in oameni, si inca o mai face. Asta este cea mai buna forma de educatie pe care am primit-o, o educatie informala, ce m-a pus sa imi ridic intrebari si sa am nesimtirea de a cauta raspunsuri. Si inca o mai fac. Asa ca nu va suparati ca nu imi pasa, dar nu mai vreau sa fiu abuzat.
O sa fac ce e mai bine pentru mine, fara sa ma tem de greseli. Se spune ca cine nu greseste nu incearca indeajuns de mult. Doresc tuturor cel putin o greseala sanatoasa.
Daca ti-a placut aceasta insemnare, poti lasa un comentariu sau te poti abona la fluxul RSS si vei primi urmatorele articole direct pe reader.
Comments
Incultura este violenta sociala.
Genul de inadaptati si revoltati care produc astfel de bazaconii au existat si vor exista cu aparitia oricarei oranduiri sociale,statale sau sistem organizat de orice fel.
A critica un sistem destul de abundent ca sa permita coexistenta acestor alternative informale este ipocrit si imoral din partea unuia care s-a bucurat de o educatie pe care putini si-o permit la nivel mondial.
A critica un sistem de educatie DE MASA este antisocial.
In general un articol care ar putea fi intitulat mai bine “parazitismul social, intre noutate si decrepetitudine”
si totusi, daca ai simtit ca facultatea nu rezoneaza cu tine sau cu asteptarile tale, ca te limiteaza si “prosteste”, de ce ai continuat?
Ok, credeti ca parerea mea ar fi fost pertinenta si mai putin ipocrita daca ieseam din sistem? Consider ca alternativele nu au fost in interiorul sistemului, drept dovada nici acum nu am diploma de licenta ca urmare a perioadei de studiu din Portugalia. Nu am spus ca am continuat. L-am eliminat pur si simplu, precum un bolnav elimina un virus, cu greata si dezgust.
De e ce antisocial sa critic un sistem de ecucatie de masa? Cate sisteme de masa sunt criticate acum in Romania?
Raman alternativele, care endogene sau exogene reprezinta cumva iesirea din sistem, desi e putin paradoxal sa iesi dintr-un sistem prin imersiunea in acesta. Accept insa si aceasta varianta fiindca sunt de parere ca unele lucruri se schimba din interior. Eu insa, voi incerca sa schimb situatia din exterior, de asta tin acest blog
Sunt de acord cu faptul ca titlul nu e tocmai potrivit.
Universitatea este o forma de violenta sociala – cite your sources
L.